Despre lene si mizerie

E a patra zii in care imi tot spun: "Azi trebuie sa scriu in blog!"....lenea ma omoara, mi-e frica nu cumva sa ajung in stadiul in care mi'e lene sa respir si pur si simplu ma predau nimicului.Dupa o zii nenorocita la scoala in care am dormitat prin si pe banci,(nu ma intelegeti gresit, nu ca ar fi dormitatul o problema dar bancile sunt considerabil mai inconfortabile decat patul) ,singurul lucru nou pe care l'am retinut din cele 7 ore petrecute in minunata institutie este ca trebuie sa fac un eseu de cinci pagini la religie.CINCI motherfucking pagini.Cum la Limba romana jucam carti si avand in vedere faptul ca imi pot unge painea cu parul, in fata acestor cinci pagini ma vad precum Sisif in fata pietrei sale.Desi ma preocupa religia,(din pacate pentru tovar'shu' de Religie,nu am parerea corespunzatoare despre ea) nu vad cum as putea sa scriu un eseu de CINCI pagini.Ideile se invart in cap, din pacate si capul se invarte prea tare pentru le putea aranja coerent.Imaginati-va ca faceti un puzzle pe o masa care mereu se rastoarna, piesele sunt acolo, indemanarea de a le aranja este si ea dar oricat ai incerca sa il rezolvi in intregime, nu poti realiza decat o mica particica.Cam asa e mintea mea, neuronii si sinapsele lor formeaza un ciur.Nu stiu de ce.De fapt...stiu.Mi-e lene.Mi-e atat de lene incat nu pot sa'mi fac ordine nici in propria-mi minte.Am un morman de haine pe fotoliu de acu 2 saptamani, bicicleta mi-e stricata intr-un garaj de 3 si pe covor am doar cabluri...mereu.Chitara mi-e asezata pe pat si e un mic gand acolo "Poti dormi si in scaun cu capul pe tastatura....asa nu te vei ridica nici pe tine nici chitara".Stiu ca vi se pare ca exagerez.Credeti-ma, e adevarat.La naiba, mi-e lene si sa dorm..Cu parul uns si plutind in lene, ete am scris si eu ceva in blog.Na!